Polen crud de păducel (productie 2021)

Prin natura sa şi prin rostul său de element fecundant al florilor, polenul are o compoziţie chimică complexă, specială, care îl deosebeşte de toate celelalte produse vegetale şi îi conferă un spectru de influenţă surprinzător de larg asupra multor afecţiuni şi disfuncţii ale organismului uman. Proprietăţile principale ale polenului sunt legate de bogaţia mare în elemente nutritive (aminoacizi, vitamine, enzime etc.). 

Datorită complexităţii elementelor lui componente polenul a fost utilizat drept “medicament” sau “stimulent al creşterii” de mult timp. Numeroasele cercetării efectuate de-a lungul timpului au relevat multiple posibilităţi de aplicare a polenului poliflor recoltat de albine în profilaxia şi terapeutica umană, obţinându-se rezultate foarte bune în prevenirea şi combaterea anemiilor, a bolilor sistemului nervos şi endocrin, a unor boli ale tubului digestiv şi a hipovitaminozelor, etc.În primul rând polenul este un foarte bun aliment dietetic,dar şi un excelent medicament natural.

Proprietati terapeutice sau curative ale polenului de paducel:

-contribuie la functionarea normala a sistemului cardiovascular, intarind muschiul inimii si imbunatatind elasticitatea vaselor de sange.

-ajuta la reglarea tensiunii arteriale si la scaderea colesterolului.

-are o actiune calmanta asupra sistemului nervos, ameliorand starile de nervozitate si irascibilitate.

-fortifica intregul organism si ajuta la cresterea imunitatii.

Administrare: 

• Adulti: 2-3 linguri (20-30g)/zi (de preferat, inainte de masa).
• Copii (2-4 ani): 1 lingurita (5g)/zi.
• Copii (6-12 ani): 2 lingurite (10g)/zi.

Polenul crud poate fi administrat ca atare sau in combinatie cu suc de fructe, iaurt, cereale etc.

Se recomanda 3-4 cure/an, in special primavara si toamna, in perioadele cu imunitatea scazuta si cand ne pregatim pentru sezonul rece, dar se poate consuma pe toata perioada anului, fara restrictii.

 Posibila prezenţă a reacţiilor adverse   
Unii oameni pot dezvolta alergii la polen sau pur şi simplu nu-l pot suporta foarte bine în stomac sau în sistemul digestiv, plângându-se de “greutate” în stomac, balonări, diaree etc.
Pentru a evita multe dintre aceste cazuri, este întotdeauna o idee bună să-I sfătuim pe pacienţi să 
înceapă să consume polen în cantităţi foarte mici, chiar granulă cu granulă. Dacă astfel de persoane vor să folosească polen pentru necesităţi cosmetice sau dermatologice, concentraţia iniţială de polen în amestecul folosit trebuie să fie de asemenea foarte mică.
Luându-ne aceste măsuri de siguranţă, într-un mod înţelept, vom fi capabili să detectăm problemele potenţiale legate de administrarea polenului de la bun început (după ce au luat polen unele persoane pot dezvolta simptome alergice legate de poarta de intrare: mâncărime, eczeme etc.). În cele mai multe cazuri, diminuarea dozei sau oprirea administrării polenului va readuce curând persoana la statusul anterior (cel mult 1-2 zile). Ei pot încerca din nou după o pauză de câteva zile, începând tot cu aceleaşi doze foarte mici.Acele persoane care se plâng că polenul este dificil de digerat, fiind prea “greu” sau prea “aspru” pentru ele, cu stomacuri sensibile, pot primi de la dumneavoastră următoarele sfaturi: Pentru prima oară să facă testul de alergie la polen (1-2 granule în prima zi, 3-5 granule a doua zi)
Să amestece polenul cu miere, pentru 1-2 săptămâni, la început în proporţie de 1 : 3.Să ia un sfert de linguriţă din amestecul de mai sus, bine diluată într-o cantitate mare de lichid (ceai de plante, apă, sucuri). Să ţină acest amestec (polen-miere-lichid) câteva secunde în gură, înainte de a-l înghiţi să bea amestecul de mai sus, în cantităţi mici, iniţial după mese, apoi înaintea meselor, iar în final (pentru tot restul vieţii), între mese, ca în cazul multor altor medicamente naturale.
Regulile administrării polenului:  
Se începe întotdeauna cu mici cantităţi sau concentraţii mici de polen.
Polenul nu se încălzeşte (mulţi oameni, din păcate, adaugă încă polen la ceaiul fierbinte, aşa cum procedează şi cu mierea), prin încălzire se vor distruge cele mai multe dintre enzimele, vitaminele şi bioenergia conţinută; mai puţine enzime, vitamine şi energie înseamnă un polen mai puţin eficient/nutritiv/energetic.
Nu se păstrează polenul expus luminii soarelui; bioflavonoidele, apoi enzimele, vitaminele şi bioenergia vor fi distruse ca mai sus.
Colectaţi şi folosiţi polenul zilnic dacă este posibil. Dacă recolta de polen este prea mare, congelaţi cantitatea în exces.
Nu permiteţi o umezeală excesivă să fie prezentă în containerele cu polen; apa în exces va permite mucegăirea şi chiar dezvoltarea altor insecte mai mici decât albinele să se dezvolte, mai ales dacă polenul este păstrat la temperatura camerei; amintiţi-vă că polenul este un aliment excelent pentru aproape toate formele de viaţă.
Congelaţi-vă polenul (la sau sub 0 °C).
Păstraţi polenul, dacă este posibil, în săculeţi de plastic, în vacuum (aer foarte puţin sau deloc). Absenţa oxigenului va prelungi viaţa şi calitatea polenului, nepermiţând să apară procesele de oxidare ale polenului.
Folosiţi diferite tipuri de polen, pentru a hrăni sau stimula întregul organism.
Folosiţi tipuri speciale de polen dacă doriţi să vindecaţi anumite ţesuturi, organe sau funcţii.
Combinaţi polenul cu mierea, mierea este un “cărăuş” excelent spre “ţinte” sau, mai bine spus, spre “destinaţii”.
Ţineţi polenul (brut sau combinat) cât mai mult timp posibil sub limbă, înainte de a-l înghiţi; încercaţi să-I simţiţi aroma, gustul, originea. Încercaţi de asemenea să simţiţi, chiar înainte de a-l înghiţi, ce părţi ale corpului sunt activate de acel tip de polen.